Toti vorbesc despre linistea de dinaintea furtunii, dar nimeni nu vorbeste de linistea de dupa furtuna. Cel putin dupa furtuna stii ca totul s-a terminat, buna sau rea, dar au avut o finalitate acele momente.
Cand totul s-a terminat si lucrurile au inceput sa se mai aseze poti si tu spera ca undeva acolo exista o mica speranta ca soarele va rasari si pe strada ta. Sau poate deja rasare timid,printre nori, dar poti vedea o raza de speranta si pentru tine.
In acele momente de furtuna,in care ai senzatia ca timpul s-a oprit in loc si ca nu vei mai putea sa treci peste ceea ce ti se intampla,realizezi cat de marunte sunt grijile noastre de zi cu zi. Realizezi cat de caraghiosi suntem atunci cand ne plangem ca ne merge rau pentru ca ne-a lasat iubitu' sau pentru ca ne-am ingrasat sau mai stiu eu ce motive puerile. Poate si de aceea in momentele de liniste de dupa furtuna totul pare asa de usor, pentru ca invatam ca putine sunt lucrurile care intr-adevar conteaza in viata. Cand totul s-a terminat ai senzatia ca toate iti merg foarte bine. De fapt totul e ca inainte, numai ca inveti sa apreciezi ceea ce ai si incepi sa privesti lucrurile si din alt punct de vedere.
Pana una alta ma bucur ca soarele a rasarit (timid) si pe strada mea si ii sfatuiesc pe toti ceilalti care se plang de toate nimicurile sa deschida ochii si sa vada ce soare arzator este acolo la ei pe strada.

7 comentarii:
Si stă singura si plange, nimic din ce-i pe lume n-o mai poate atinge
Nimic n-o sa mai fie cum a fost, nimic din ce o sa fie n-are rost...
Isi aminteşte şi acum aceea zi, dorul de el nu se alină nici-un pic
Şi stă singură şi plânge, nimic din ce-i pe lume n-o mai poate atinge
Nimic n-o să mai fie cum a fost, nimic din ce-o sa fie n-are rost.......
La cuvintele lui, le-ar da un raspuns, dar nu mai are cui.
frumos!
am citit de la inceput dar abia acum m-am hotarat sa-ti scriu.
iar despre acest bocet anonim ... pe mine m-a lasat multa vreme fara cuvinte!
nin...vrei sa ne lasi pe noi fara cuvinte? fara cuvintele tale...
1. Prea multe clisee Iulia (imi scuzi persoana a 2-a) : furtuna, liniste, soare, strada, iar furtuna si iar liniste...
2. Sincer..."furtuna", furtuna daca ar fi sa vina vine absolut pentru toata lumea, deci lamentari, bocete and such sunt si anume dispensabile. Nimeni nu a murit de voie buna si nici de singuratate (in fact de singuratete murim cu totii)
3. Omul o sa fie intotdeuna nemultumit daca nu cumva tot universul rade sau plnage (dupa caz) o data cu el
cristi mama, asta-i blogul iuliei nu al tau. daca are ceva de spus, sunt sigura ca o sa-mi spuna ea, asa ca nu te mai baga. sau vrei sa-ti fac o poezie despre macaci?
linistea dinaintea furtunii ....... soare , liniste - cateodata ai impresia ca amintirile trec sau iti impui sa treaca ori doar iti este frica sa te-ntorci si alegi solutia de compromis ......... ma bucur ca scrii in continuare ^_^ .
E placut sa te lasi purtat de acea liniste de dupa furtuna, cand toate pacatele au fost spalate de apa, si suntem gata sa infruntam lucrurile pe un fond pur. E un fel de botez daca vreti...furtuna, liniste, soare, strada, iar furtuna si iar liniste...acestea nu sunt clisee, dupa cum spunea cineva pe aici ci sunt simboluri menite sa descrie conditia umana intr-o lume atat de incruntata. Frumoasa initiativa ta,Giulia. Mult succes in continuare!
Trimiteţi un comentariu